Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți, 29 iulie, creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, precum și majorarea vechimii necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, ca parte a reformei pensiilor speciale.

Potrivit declarațiilor făcute în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria, aceste modificări sunt incluse în noul proiect de reformare a pensiilor de serviciu din sistemul de justiție.

Crește vârsta, scade pensia anticipată

Conform proiectului prezentat, magistrații care decid să iasă anticipat din sistem vor fi penalizați cu 2% pentru fiecare an de pensionare înainte de limita standard. Totuși, aceștia vor putea ieși la pensie începând cu vârsta de 58 de ani, în loc de 48, cum era până acum.

„Suntem în situația în care două treimi dintre magistrații din România ies la pensie la 47-48-49 de ani, ceea ce este o vârstă foarte redusă, o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu, și este o problemă de calitate, o problemă de sustenabilitate în anii următori”, a declarat premierul.

Un alt punct important anunțat este modificarea modului de calcul al pensiilor, astfel încât acestea să nu mai depășească salariul, fiind plafonate la maximum 70% din ultimul salariu net.

„Am avut ani, înainte de 2020, în care practic, datorită formulei prevăzute în lege, și anume ca pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut, în fapt 80% din venitul brut înseamnă mai mult decât venitul net”, a explicat Ilie Bolojan.

Acesta a subliniat că pensa medie în sistemul de justiție este în prezent de 5.000 de euro net, de zece ori mai mare decât pensia medie la nivel național.

În privința intrării în vigoare a noilor reguli, premierul a spus că „aplicarea acestui pachet va intra în vigoare imediat după ce va fi adoptat” și că se va aplica pentru cei care se află deja în sistem, dar care nu au atins încă vârsta de pensionare conform legii actuale.

Pe lângă reforma pensiilor, Ilie Bolojan a anunțat că va fi modificată și legea salarizării magistraților, cel mai probabil în toamnă. În prezent, legea este „neclară și interpretabilă”, fapt care a dus la peste 20.000 de procese în instanță intentate de magistrați pentru diferențe salariale și sporuri.

„În urma acestor sentințe în cascadă, guvernele României au trebuit să plătească aproximativ 10 miliarde de lei diferențe salariale în acest sistem. S-au făcut parțial eșalonări. Cea de anul trecut nu a fost încă achitată”, a precizat premierul.

Ministerul Justiției va propune și modificarea legii locuințelor de serviciu, astfel încât să se elimine cazurile în care magistrații cu pensii mari plătesc chirii modice, de exemplu 60 de lei lunar. Aceste măsuri sunt corelate cu reformele cerute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în care România are bani reținuți tocmai pentru că nu a îndeplinit acest jalon.

„Avem nevoie urgentă de rezolvarea situației pensionării magistraților. Avem reținuți bani din PNRR pentru neîndeplinirea acestui jalon. În condițiile în care aceste pensii sunt mult mai mari decât alte pensii, apare o nedreptate socială”, a declarat Bolojan, adăugând că aceste modificări vor duce și la „îmbunătățirea actului de justiție în România”.

Premierul a precizat că, în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, vârsta de pensionare este de 65 de ani, iar pensiile se stabilesc procentual din venitul net al ultimilor ani de activitate. România urmează acest model, limitând pensia la 70% din ultimul salariu net, ceea ce „este oricum la nivel superior față de situația din alte țări UE”.

În ceea ce privește investițiile strategice, Bolojan a subliniat că guvernul lucrează împreună cu ministerele pentru definitivarea listelor de proiecte care urmează să fie finanțate prin PNRR și programul european SAFE.

„La finalul zilei de azi vom comunica Comisiei Europene proiectele pe care le avem în programul SAFE”, a precizat acesta.

Printre priorități se numără investițiile în industria de apărare și infrastructura cu utilizare mixtă, militară și civilă, cum sunt coridoarele de transport. Cel puțin două proiecte de autostrăzi vor fi incluse în această listă.

Pe lângă reformele anunțate, premierul a oferit și răspunsuri legate de chestiuni administrative. Demisia lui Dragoș Anastasiu a fost înregistrată și urmează să fie transmisă Administrației Prezidențiale pentru finalizare.

Întrebat despre Marian Neacșu și Radu Oprea, premierul a spus:

„Consider că avem nevoie în toate pozițiile de oameni cu experiență, care pot pune reforme în mișcare, cu respectarea condițiilor legale. Orice om care a avut un incident, dacă e reabilitat, consider că își poate continua activitatea”.

În legătură cu blocarea detașărilor și transferurilor în sistemul public, Bolojan a explicat că „memorandumul emis anul trecut a fost subminat de 98 de memorandumuri care au creat excepții”, care urmează să fie anulate pentru a controla cheltuielile.

Chestionat în legătură cu scandalul care îl implică pe Anastasiu și posibilele legături cu persoane din lumea interlopă, premierul a răspuns:

„Nu văd nicio legătură între relațiile pe care un om le are de-a lungul unei vieți și activitatea pe care o are. Cei care beneficiază de activități de date cu caracter clasificat trebuie să parcurgă această procedură și înțeleg că această procedură a fost parcursă”.

Despre momentul demisiei lui Anastasiu, Ilie Bolojan a declarat:

„Caut să nu iau decizii pe picior, de pe o oră pe alta. Și doi, am încercat întotdeauna să văd ce fac colegii din echipă, indiferent de unde sunt, de la ce partid sunt, pentru a avea convingerea că cei din echipă se pot baza pe el”.

În final, Ilie Bolojan a precizat că va prelua personal responsabilitatea reformei companiilor de stat până când situația va fi clarificată.