Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți o serie de măsuri privind reforma companiilor de stat, care vizează transparența, reducerea numărului de membri în consiliile de administrație, plafonarea câștigurilor și revizuirea indicatorilor de performanță. În paralel, vicepremierul Dragoș Anastasiu a transmis că Guvernul pregătește un memorandum pentru eficientizarea întreprinderilor publice, ce va include constituirea unui grup de lucru interministerial, cu scopul de a crește veniturile la buget și a îmbunătăți calitatea serviciilor oferite cetățenilor.
Reforma companiilor de stat: priorități și transparență
În cadrul declarațiilor oferite marți, premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța gestionării eficiente a companiilor de stat, care are un impact direct asupra economiei și bugetului național. El a explicat că orice economii realizate prin reducerea subvențiilor sau creșterea calității serviciilor se traduc în beneficii concrete pentru țară.
„Gestionarea acestor companii are un impact economic important. Orice câștig în administrarea acestora este unul important pentru țara noastră și bugetul de stat. Asta înseamnă că orice reducere de subvenții de exemplu, este o economie în plus, orice creștere a calității serviciilor pe care le oferă cetățenilor este un plus, și orice control al cheltuielilor înseamnă o capacitate de investiții mai mare sau impozite care sunt încasate suplimentar la bugetul de stat”, a afirmat Bolojan.
Premierul a insistat asupra necesității asigurării transparenței în administrarea companiilor de stat, anunțând că toate ministerele vor publica date detaliate despre persoanele care administrează aceste entități, câștigurile acestora și indicatorii economici relevanți.
„În primul rând, vorbim de asigurarea transparenței în gestionarea companiilor de stat. Am convenit ca în perioada următoare, toate ministerele vor publica date despre cine administrează aceste companii, ce câștiguri au, și toate datele economice care dau o imagine cât mai fidelă. Nu este o rușine pentru cei care le conduc, să fie aceste date publice”, a explicat Bolojan.
De asemenea, premierul a precizat că, pentru îmbunătățirea managementului, va fi modificată legislația pentru a reduce numărul membrilor în consiliile de administrație și pentru a plafona câștigurile, în contextul unor abuzuri actuale ale prevederilor legale.
„Un al doilea element ține de partea de management, care va fi rezolvat prin modificarea legislației în ceea ce privește reducerea unor membri dar și plafonarea unor câștiguri, pentru că avem o situație în care se abuzează de prevederi legale”, a adăugat Bolojan, recunoscând că nemulțumirile opiniei publice sunt justificate.
Revizuirea indicatorilor de performanță
Premierul a mai subliniat necesitatea revizuirii indicatorilor de performanță folosiți în contractele companiilor de stat. Fiecare minister va evalua relevanța acestora, iar în cazul în care indicatorii nu sunt adecvați, aceștia vor fi înlocuiți sau conducerea companiilor va trebui să plece.
„Mai e un aspect care ține de indicatorii de performanță. Acest aspect va fi revizuit de fiecare minister, în așa fel încât să se verifice dacă indicatorii care stau la baza contractelor sunt relevanți sau sunt superficiali. Cu siguranță, în multe locuri, nu vor fi relevanți. În acest caz, există două direcții de acțiune – ori noi indicatori vor fi acceptați de către cei care conduc aceste companii, iar dacă nu vor accepta indicatorii, înseamnă că sunt niște probleme legate de profesionalismul acestor directori. Cei care nu vor accepta, să plece”, a afirmat Ilie Bolojan.
Memorandum pentru eficientizarea companiilor de stat
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a anunțat că Guvernul va adopta în curând un memorandum care va stabili un grup de lucru interministerial dedicat reformei companiilor de stat, cu obiective clare privind reducerea subvențiilor, creșterea calității serviciilor și sporirea veniturilor la bugetul de stat.
„Vorbim despre un memorandum care o să treacă prin Guvern zilele următoare, care are ca scop constituirea unui grup de lucru interministerial în vederea eficientizării întreprinderilor publice. Vrem să avem mai mulți bani la bugetul de stat, puține subvenții, o mai bună calitate a serviciilor, mai mulți bani la bugetul de stat. Așa cum gândește și orice companie privată”, a declarat Anastasiu.
El a menționat că orice modificare legislativă va fi realizată în consultare cu Comisia Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), având în vedere că România a obținut deja un certificat de bună guvernanță corporativă și trebuie să respecte jaloanele stabilite în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Companiile de stat au un fel de guvernanță și au o instituție care s-a creat acum vreo doi ani, care urmărește performanța, monitorizează companiile de stat și are ca obiectiv să le facă mai eficiente. Fac precizarea de la bun început că orice fel de modificare va fi făcută cu Comisia Europeană și cu OECD, pentru că noi am trecut acolo câțiva pași, am obținut un certificat de bună purtare de la OECD pentru guvernanță corporativă, dar trecând și niște jaloane din PNRR care erau obligatorii. În același timp, am rămas în urmă cu câteva alte jaloane, și asta ne-a adus o penalizare de 330 de milioane de euro, pe care, până la sfârșitul lui noiembrie, va trebui să o recuperăm”, a precizat vicepremierul.
Radiografia întreprinderilor publice din România
Potrivit lui Dragoș Anastasiu, Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanței Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a centralizat recent date importante, care vor fi publicate în zilele următoare, privind cele 1.326 de întreprinderi publice din România, dintre care 1.182 sunt la nivel local și 144 la nivel central.
„Dacă triem și punem de-o parte toate companiile centrale și regiile autonome, avem 315 întreprinderi publice care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor. Din 256.000 de angajați pe care îi avem în toate întreprinderile publice, 176.000 sunt în aceste 315 companii. Veniturile totale ale tuturor companiilor sunt de 127 de miliarde, în timp ce top 315 au 13,6 miliarde, adică 96% din venituri”, a explicat vicepremierul.
Principalele declarații ale vicepremierului Dragoș Anastasiu
„Imaginea de ansamblu v-a făcut-o primul ministru Ilie Bolojan. Vorbim despre un memorandum care o să treacă prin Guvern la următoarea ședință și care are ca scop constituirea unui grup de lucru interministerial pentru eficientizarea întreprinderilor publice.”
„Vrem să avem mai mulți bani la bugetul de stat, mai puține subvenții, o mai bună calitate a serviciilor, la fel cum orice fel de companie privată gândește.”
„Pentru a înainta în demersul nostru va trebui să modificăm legislația. Fac precizarea că orice fel de modificare va fi făcută după consultări cu Comisia Europeană și OECD. Am rămas în urmă cu câteva jaloane din PNRR. Deci facem acest demers și pentru a rezolva problema legată de penalitățile din PNRR.”
„Revin la măsurile pe care le avem în vedere, care în acest moment sunt propuneri cu care vom merge în discuții cu Comisia Europeană, unde dezbaterile tehnice au început și avem semnale bune. Vrem să eficientizăm activitatea AMEPIP și a companiilor de stat din România.”
„Aș vrea să vă dau o radiografie: în ultimele 10 zile am făcut pași în ceea ce privește colectarea datelor. Vă dau câteva elemente și vă anunț că AMEPIP, chiar cu puțin timp înainte, a centralizat definitiv și a organizat date importante cu privire la companiile de stat. Mâine vor fi publicate.”
„Să vedem ce înseamnă întreprinderi publice în România: avem 1.326 de întreprinderi publice la AMEPIP, 1.182 la nivel local și 144 la nivel central. Avem 842 de SRL-uri. Dacă începem să triem și punem deoparte toate companiile centrale și companiile locale care au impact, avem 315 întreprinderi publice care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor. Din 256.000 de angajați, 173.000 sunt în aceste 315. Veniturile totale ale tuturor companiilor sunt de 127 de miliarde. Top 315 au 13,6 miliarde, adică 96% din venituri. Subvenții: total 14 miliarde, iar aceste companii 13,6 miliarde. Profiturile: 15 miliarde, dar scădem subvențiile. Pe to 315: 14,9 miliarde. Pierderi: 266 de întreprinderi generează pierderi după ce primesc subvenție.”
Tot marți, PSD a anunțat măsurile pe care le va propune în cadrul Coaliției pentru „pachetul fiscal 2”, printre care se numără taxarea marilor averi, blocarea înstrăinării profiturilor corporațiilor multinaționale, impozitarea suplimentară cu 20% a veniturilor considerate „nesimțite” din Consiliile de Administrație și creșterea amenzilor pentru munca la negru.