Comisia Europeană, anunț important despre kit-ul de urgență pentru 72 de ore

Comisia Europeană lansează un avertisment ferm: Fii pregătit să supraviețuiești 72 de ore pe cont propriu

Într-o Europă tot mai expusă instabilităților, Comisia Europeană trage un semnal de alarmă care nu mai poate fi ignorat: fiecare cetățean trebuie să fie capabil să se descurce singur timp de 72 de ore, în cazul unei crize majore. Nu este un scenariu apocaliptic, ci o realitate din ce în ce mai posibilă — fie că vorbim despre cutremure, inundații, atacuri cibernetice, pene de curent sau urgențe sanitare.

boulder-collide.com

„Nu trebuie să ne panicăm. Trebuie să fim pregătiți”

Este mesajul transmis clar de Hadja Lahbib, Comisarul European pentru Gestionarea Crizelor, care a devenit virală după ce a arătat public ce poartă mereu în geantă: șase sticle mici de apă. Este un gest simbolic, dar care transmite un adevăr simplu — autonomia personală în primele 72 de ore ale unei crize poate salva vieți.

Nu vorbim despre teamă, ci despre responsabilitate. A fi pregătit nu înseamnă a trăi în frică, ci a acționa cu înțelepciune și a înțelege că infrastructura și autoritățile, oricât de bine pregătite, pot întârzia intervenția.



De ce tocmai 72 de ore?
Experții europeni au stabilit că, în cazul unei situații de urgență majoră, primele trei zile sunt cele mai critice. Atunci se întrerup comunicările, se blochează drumurile, sistemele de alimentare cu energie sau apă pot ceda, iar intervențiile autorităților pot fi amânate. În acest interval, fiecare persoană trebuie să se poată descurca singură.



„Este interzis să fim nepregătiți”, avertizează Comisia Europeană. Lipsa unui plan personal sau a unui minim de resurse poate transforma o criză într-o tragedie.

Ce trebuie să conțină un kit de urgență de 72 de ore?
Comisia Europeană a publicat o listă clară de lucruri esențiale care nu trebuie să lipsească dintr-un kit de supraviețuire, indiferent dacă locuiești la oraș sau la sat:

Apă – minim 3 litri/zi de persoană, pentru băut și igienă.
Alimente neperisabile – conserve, batoane proteice, alimente pentru copii și animale.
Medicamente esențiale – inclusiv cele prescrise în tratamente cronice.
Radio cu baterii – pentru a primi informații oficiale în cazul unei pene de curent.
Baterii externe și încărcătoare auto – utile pentru telefoane.
Documente personale – copii ale actelor de identitate, în format fizic.
Lista de numere importante – scrisă pe hârtie, nu doar în telefon.
Bani cash – preferabil în mai multe valute, suficienți pentru o săptămână.
Surse alternative de căldură și lumină – pături, lumânări, chibrituri, saci de dormit.
Haine adecvate sezonului – în special pentru sezonul rece.
Educația pentru criză devine parte din viața de zi cu zi
Uniunea Europeană pune accent pe educația pentru situații de urgență, nu doar în rândul adulților, ci și în școli. Copiii vor învăța cum să reacționeze în caz de incendii, cutremure sau pene de curent, iar adulții vor avea acces la cursuri gratuite pentru a deprinde noțiuni de bază privind gestionarea unui eveniment de criză.

Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a declarat că aceste măsuri nu sunt menite să inducă panică, ci să cultive un spirit de solidaritate și prevenție:

„Informăm populația despre importanța autonomiei de 72 de ore. Nu este vorba despre frică, ci despre responsabilitate.”

Europa se pregătește. Ne pregătim și noi?
Țări precum Germania, Belgia, Suedia sau Franța au început deja implementarea măsurilor de pregătire la nivel național. Belgia a lansat o campanie publică despre kiturile de urgență, Germania oferă ghiduri pentru crize alimentare și pene de curent, iar Franța lucrează la distribuirea unui manual de supraviețuire pentru toți cetățenii.

În paralel, Uniunea Europeană creează rezerve strategice, dezvoltă platforme digitale de alertă și investește în securizarea infrastructurilor esențiale — spitale, rețele de transport și aprovizionare cu apă.

O întrebare simplă: suntem pregătiți?
Comisia Europeană nu impune, dar avertizează. Nu pregătirea este opțională, ci nepregătirea este periculoasă. A avea un kit de urgență nu înseamnă să trăiești în scenarii apocaliptice, ci să înțelegi că lumea în care trăim e vulnerabilă, iar siguranța noastră începe, în primul rând, cu noi înșine.

Fiecare dintre noi are responsabilitatea de a fi pregătit. Pentru sine. Pentru cei dragi. Pentru comunitate.

Așadar, întrebarea nu mai este „De ce să-mi pregătesc un kit?”, ci „De ce aș risca să nu o fac?”