România a fost la un pas de colaps financiar în 2024, potrivit unor documente „STRICT CONFIDENȚIAL” transmise de Ministerul Finanțelor și ANAF către președintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu și liderul PNL Nicolae Ciucă. Avertismentele, expediate prin poșta militară a SRI, atrăgeau atenția asupra riscului de incapacitate de plată dacă nu erau adoptate măsuri dure și imediate de reducere a deficitului bugetar.
Avertismente ignorate de liderii politici
Între august și decembrie 2024, au fost trimise șase informări confidențiale, semnate de fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș, secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, precum și de șefa ANAF, Nicoleta Mioara Cârciumaru. Cea mai dură avertizare, din 31 octombrie 2024, intitulată „Riscuri bugetare pe anul 2024”, arăta că ținta de deficit urma să fie grav depășită, cu consecințe severe asupra costurilor de împrumut și a încrederii investitorilor.
Realitatea a confirmat scenariul sumbru: România a încheiat 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB, mult peste plafonul european recomandat de 3%.
Marcel Boloș: „Nu aveam bani”
Fostul ministru Marcel Boloș a confirmat autenticitatea documentelor, explicând că ele au fost transmise confidențial pentru a evita o criză de încredere pe piața de capital. „În 2024, clasa politică promitea că nu va majora taxele. Eu eram singurul care avertiza că nu avem bani. Execuția bugetară lunară o dovedea”, a declarat Boloș.
La plecarea sa din funcție, deficitul era deja de 8,43% din PIB – aproximativ 148 de miliarde de lei. Prognoza pentru 2025 era alarmantă: 14,3% din PIB, ceea ce ar fi însemnat un dezastru fiscal total.
Măsuri disperate la final de an
În decembrie 2024, Guvernul Ciolacu a adoptat ordonanța trenuleț, ce prevedea înghețarea salariilor și pensiilor, eliminarea sporurilor și blocarea angajărilor la stat. Măsurile au vizat reducerea presiunii bugetare cu peste 120 de miliarde de lei, dar nu au fost suficiente. Noul ministru de Finanțe, Tanczos Barna, avertiza pe 30 decembrie că situația rămâne critică.
2025: începutul unei corecții dure
Premierul Ilie Bolojan recunoaște că România merge pe o linie subțire. Fără reforme bugetare profunde, riscul de incapacitate de plată nu este eliminat. Urmează un nou pachet de măsuri de austeritate: concedieri în aparatul public, plafonări salariale, tăieri de privilegii și raționalizarea cheltuielilor în toate ministerele.
Cine răspunde pentru criza anunțată
Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au primit toate avertismentele, dar în an electoral au ales să evite deciziile impopulare. Nota de plată a acestei tăceri politice va fi achitată de români, prin reduceri de venituri și restrângerea serviciilor publice.
În 2025, România nu mai are luxul amânărilor. Fie aplică reformele necesare, fie riscă un faliment național cu consecințe dramatice asupra economiei și societății.