Guvernul Ilie Bolojan începe cu o decizie care a stârnit nedumerire și controverse încă din primele zile: cinci vicepremieri vor face parte din noul executiv, un record absolut în istoria post-decembristă a României. Într-o perioadă în care discursul politic vorbește apăsat despre austeritate, tăieri bugetare și reformarea profundă a aparatului de stat, realitatea din Palatul Victoria pare să spună cu totul altceva.
Putere împărțită, costuri crescute
Cei cinci vicepremieri sunt: Marian Neacșu (PSD), Cătălin Predoiu (PNL), Tánczos Barna (UDMR), Ionuț Moșteanu (USR) și Dragoș Anastasiu, desemnat independent. În mod evident, fiecare partid din coaliție și-a dorit un loc la masa deciziilor, o voce puternică în arhitectura guvernamentală. Iar pentru a păstra un echilibru politic fragil, s-a renunțat la ideea inițială – aceea a unui singur vicepremier care să coordoneze echipa – în favoarea unei structuri complexe, dar și costisitoare.
De altfel, prezența unui vicepremier independent este o premieră care vine din inițiativa personală a premierului Bolojan. Antreprenorul Dragoș Anastasiu ar urma să aibă atribuții clare în zona eficientizării administrației publice. Un gest care poate fi interpretat drept o încercare de a introduce un suflu nou, dar care, inevitabil, ridică semne de întrebare atunci când este suprapus peste deja larga schemă de conducere.
O premieră care pune presiune pe buget
Fiecare dintre cei cinci vicepremieri va fi remunerat, conform grilei salariale în vigoare, cu un salariu brut de 24.610 lei pe lună, ceea ce înseamnă un venit net de aproximativ 14.400 lei. Lunar, statul plătește astfel peste 123.000 lei doar pentru aceste funcții. Într-un an, suma brută totală depășește 1,47 milioane lei – echivalentul a peste 300.000 de euro. Iar asta fără să luăm în calcul beneficiile adiacente: mașini de serviciu, șoferi, combustibil, cazare, diurne, mese decontate în deplasări și alte facilități asigurate exclusiv din bugetul public.
Mai mult, potrivit informațiilor din Secretariatul General al Guvernului, funcția de vicepremier este cea mai bine plătită din întreg aparatul administrativ, depășind cu aproape 10.000 de lei brut lunar veniturile unor înalți funcționari, precum secretarii de stat sau consilierii de stat.
De la vorbe la fapte – discrepanțe evidente
În campaniile electorale și în perioada negocierilor pentru guvernare, liderii coaliției și-au asumat public obiective clare: reducerea birocrației, eliminarea funcțiilor inutile și o reformă severă în aparatul administrativ. Realitatea însă contrazice aceste angajamente, chiar de la nivelul cel mai înalt. În loc să avem un executiv suplu și eficient, debutează un guvern cu cinci vicepremieri, fiecare cu propriul cabinet, echipă și logistică.
Această contradicție între discurs și faptă alimentează și mai mult neîncrederea cetățenilor. Într-o Românie în care spitalele sunt subfinanțate, învățământul suferă de lipsa investițiilor, iar pensiile și salariile sunt sub presiunea inflației, decizia de a înființa un guvern cu o structură atât de amplă ridică semne de întrebare nu doar legate de moralitate, ci și de responsabilitate.
Un test de maturitate pentru guvernul Bolojan
Nimeni nu contestă nevoia de echilibru într-o coaliție politică diversă. Nici necesitatea unui dialog eficient între parteneri. Însă când acest echilibru costă milioane de lei anual și generează birocrație suplimentară, guvernarea riscă să devină mai degrabă o luptă pentru funcții decât o soluție pentru problemele reale ale țării.
Pentru premierul Ilie Bolojan, aflat la primul său mandat în fruntea Guvernului, misiunea se anunță delicată. Va trebui să demonstreze că, dincolo de această structură complexă, executivul său poate livra rezultate concrete: reforme reale, reducerea risipei bugetare, debirocratizare și eficiență în administrația publică.
Altfel, această premieră guvernamentală cu cinci vicepremieri riscă să rămână în istorie nu ca o inovație administrativă, ci ca simbolul unui eșec de coerență între vorbe și fapte. Iar în ochii cetățenilor, fiecare zi în care costurile de la vârf se îndepărtează tot mai mult de realitatea din teren va conta.