Discuțiile-maraton de miercuri seară de la Palatul Cotroceni, care s-au prelungit până aproape de miezul nopții, au fost marcate de o tensiune palpabilă. Miza: salvarea bugetului României. Într-o sală în care s-au întâlnit liderii PSD, PNL, USR și UDMR, cu toții conștienți de gravitatea momentului, cuvintele s-au cântărit greu, iar orgoliile au fost mai vizibile ca niciodată.
Dar, dincolo de calcule și cifre, un lucru a fost clar: linia de demarcație între responsabilitate și promisiune electorală.
Promisiunea președintelui și realitatea cruntă a bugetului
Președintele Nicușor Dan a rămas ferm pe poziții. A respins categoric ideea creșterii TVA, invocând angajamentul ferm făcut în fața cetățenilor în campania electorală. Nu e doar o chestiune de cifre, ci de încredere. „Nu pot cere românilor să plătească mai mult, când eu le-am promis că nu o vor face”, a transmis el clar în cadrul discuției. Pentru unii, această poziție poate părea rigidă, însă pentru președinte ea este o chestiune de principiu, chiar dacă acest lucru îl aduce în contradicție directă cu echipa care negociază viitorul Guvern.
De cealaltă parte, Ilie Bolojan – favorit pentru funcția de premier – a venit cu un plan concret și dur: tăieri masive din cheltuielile bugetare, reducerea investițiilor și, inevitabil, creșterea taxelor. „Nu putem continua să împrumutăm la nesfârșit. TVA-ul trebuie majorat pentru a închide deficitul”, ar fi spus Bolojan, potrivit unor surse participante la discuție.
O coaliție care caută echilibrul
Și în interiorul coaliției părerile au fost împărțite. USR și UDMR, deși conștiente de presiunea financiară, au propus o cale de mijloc: să se umble doar la cotele reduse de TVA, cele aplicate alimentelor, produselor farmaceutice sau serviciilor esențiale. Ideea a fost primită cu rezerve, dar a rămas pe masa negocierilor.
Problema este una de fond: cum convingi populația să accepte măsuri nepopulare când încrederea în clasa politică este deja fragilă? Cum gestionezi un compromis politic fără să periclitezi coerența fiscală a unei țări deja sufocate de datorii?
Bolojan, între calcule și realitate politică
În tot acest context, numele lui Ilie Bolojan circulă cu și mai multă greutate. Se vehiculează că el va fi propus oficial pentru funcția de prim-ministru fie joi după consultările finale, fie cel târziu vineri dimineață. Dar chiar și această nominalizare, considerată salvatoare de unii, nu este lipsită de obstacole.
Bolojan vine cu o imagine de om de acțiune, de manager eficient, dar asumarea unor măsuri precum creșterea TVA ar putea să-i submineze popularitatea înainte de a-și începe mandatul. Iar fără sprijin total din partea președintelui, riscul ca propunerea sa să fie blocată rămâne prezent.
UDMR ezită, iar consultările continuă
Nici UDMR nu și-a clarificat încă poziția. Kelemen Hunor a ridicat problema reprezentării partidului în viitorul guvern și a cerut funcții-cheie pentru a nu deveni, cum a spus chiar el, „un simplu decor”. Cererile UDMR vizează ministere importante, precum cel al Mediului sau al Finanțelor. În lipsa unor garanții, UDMR ar putea refuza să intre în Executiv, slăbind și mai mult stabilitatea noii formule guvernamentale.
Ore decisive pentru România
Joi, liderii coaliției vor avea o nouă întâlnire pentru a încerca să ajungă la un acord final. De această dată, nu doar cifrele vor conta, ci și disponibilitatea de a ceda orgoliilor în favoarea interesului național. Fiecare oră care trece aduce România mai aproape de termenul-limită în care pachetul de măsuri trebuie prezentat la Bruxelles.
Președintele Nicușor Dan are acum de ales între loialitatea față de o promisiune electorală și responsabilitatea față de o țară care riscă să piardă fonduri vitale dacă nu își respectă angajamentele financiare. Rămâne de văzut dacă viitorul guvern va fi născut din compromis sau dacă vom asista la o nouă rundă de negocieri fără finalitate.
În aceste momente, mai mult decât oricând, România are nevoie de decizii clare, de lideri care să își asume costurile politice în favoarea stabilității economice. Alegerile de astăzi vor defini echilibrul țării pentru următorii ani.