Președintele rus Vladimir Putin a avut miercuri o convorbire telefonică cu Papa Leon al XIV-lea, prima de acest fel între cei doi lideri. Discuția a avut loc la scurt timp după ce Putin a vorbit și cu fostul președinte american Donald Trump.
Kremlinul a descris schimbul dintre Papa și liderul de la Kremlin ca fiind „constructiv”, iar presa internațională a relatat că președintele rus a subliniat dorința sa de a ajunge la un acord de pace pe cale diplomatică, acuzând în același timp Ucraina că vrea să agraveze conflictul.
Papa i-a cerut direct lui Putin un gest concret pentru pace în Ucraina
În cadrul acestei prime convorbiri, Papa Leon al XIV-lea a făcut un apel direct către Vladimir Putin să adopte o poziție care să favorizeze pacea în contextul războiului din Ucraina. Potrivit Vaticanului:
„Papa a lansat un apel către Rusia să facă un gest care să favorizeze pacea și a subliniat importanța dialogului pentru stabilirea unor contacte pozitive între părți și găsirea unor soluții la conflict”
Putin i-a mulțumit Papei Leon pentru disponibilitatea de a contribui la rezolvarea conflictului și pentru implicarea Vaticanului în gestionarea unor probleme umanitare sensibile, menționând că acest sprijin este „pe o bază depolitizată”, așa cum apare în declarația oficială a Kremlinului.
Același document precizează că liderul de la Moscova a acuzat regimul de la Kiev că „mizează pe escaladarea conflictului și desfășoară acte de sabotaj împotriva infrastructurii civile de pe teritoriul Rusiei”.
Putin a calificat acțiunile Ucrainei drept „terorism”, iar Kremlinul a insistat asupra necesității de a se aborda „cauzele profunde” ale conflictului. Printre aceste cauze, Moscova reamintește:
cererea adresată Kievului de a adopta un statut de neutralitate
solicitarea Rusiei ca NATO să nu se mai extindă spre est
Vaticanul a fost vehiculat în ultimele săptămâni ca un potențial loc de desfășurare a negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina, însă mai mulți oficiali ruși, inclusiv ministrul de externe Serghei Lavrov, au respins ideea, susținând că Vaticanul nu ar fi potrivit pentru astfel de tratative, având în vedere că ambele țări sunt în mare parte ortodoxe.
Pe lângă deschiderea exprimată în conversația cu Papa Leon al XIV-lea, Vladimir Putin a reiterat, conform Kremlinului, pozițiile tradiționale ale Rusiei legate de conflictul cu Ucraina. Acesta a susținut că autoritățile de la Kiev „desfășoară acțiuni de sabotaj împotriva infrastructurii civile de pe teritoriul Rusiei”, și a subliniat că Moscova consideră aceste atacuri drept acte de terorism.
În viziunea Kremlinului, pentru ca pacea să poată fi discutată, trebuie analizate în profunzime cauzele conflictului și adresate direct cerințele formulate de Rusia, printre care se numără statutul neutru al Ucrainei și oprirea extinderii NATO.
Deși Vaticanul a fost vehiculat drept posibil intermediar în negocieri, diplomația rusă a transmis rezerve clare în acest sens. Serghei Lavrov, dar și alți oficiali de la Moscova, au afirmat că Vaticanul „nu este un loc potrivit” pentru discuții de pace între două țări în care religia ortodoxă este predominantă.
Declarațiile indică o preferință a părții ruse pentru un cadru diferit de negocieri, chiar dacă dialogul cu Papa este catalogat ca unul pozitiv.
În ciuda acestor poziții rezervate, Kremlinul a ținut să evidențieze și o dimensiune umanitară a cooperării cu Vaticanul:
„A fost exprimată recunoștință Suveranului Pontif pentru disponibilitatea sa de a contribui la soluționarea crizei, în special pentru participarea Vaticanului la rezolvarea unor probleme umanitare dificile, pe o bază depolitizată”
Această convorbire vine într-un moment în care Rusia pare să caute parteneri internaționali cu care să mențină un canal de comunicare activ, inclusiv în spațiul religios.
Kremlinul a menționat că Moscova a încercat să construiască relații stabile și cu fostul papă Francisc, în special pe teme umanitare precum reunificarea familiilor.
Este pentru prima dată când Papa Leon al XIV-lea și Vladimir Putin vorbesc direct, dar apelul Suveranului Pontif pentru un „gest care să favorizeze pacea” se alătură presiunilor internaționale tot mai puternice ca Rusia să accepte negocieri concrete.
Kremlinul nu a oferit detalii dacă o astfel de inițiativă va fi urmată de măsuri diplomatice clare sau dacă există un calendar al discuțiilor.
Deocamdată, poziția oficială a Moscovei rămâne fermă: orice discuție de pace trebuie să pornească de la cerințele Rusiei privind statutul Ucrainei și securitatea regională, în timp ce Vaticanul, deși apreciat pentru eforturile umanitare, nu este văzut ca locul potrivit pentru un astfel de proces.