Guvernul României a atras miercuri, 9 iulie 2025, o sumă impresionantă de pe piețele financiare internaționale: 3,75 miliarde de dolari și 1,5 miliarde de euro. Fondurile sunt destinate acoperirii deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice, într-un climat economic tensionat, marcat de măsuri fiscale dure, inflație persistentă și o presiune tot mai mare asupra veniturilor populației.
Asumarea măsurilor fiscale – semnal pentru piețe
Ieșirea României pe piețele externe vine la scurt timp după ce Guvernul și-a asumat un pachet amplu de măsuri fiscale. Printre acestea se numără creșteri de TVA, accize majorate și introducerea taxelor pe pensiile mari. În mod surprinzător, această asumare a fost interpretată de investitori drept un semn de responsabilitate bugetară. Reacția piețelor a fost una pozitivă, reflectată într-un interes deosebit pentru noile titluri de stat.
Cerere record: 15 miliarde de dolari
Potrivit Bloomberg, cererea pentru aceste obligațiuni a fost covârșitoare: 9,75 miliarde de dolari pentru titlurile în dolari și 4,5 miliarde de euro pentru cele în euro. Cu alte cuvinte, investitorii au oferit de patru ori mai mulți bani decât a solicitat efectiv România – un semn clar că interesul față de titlurile emise de statul român este în creștere, în ciuda contextului intern fragil.
Detaliile împrumutului: maturități și costuri
Guvernul a atras 2 miliarde de dolari prin titluri cu maturitate la 5 ani și 1,75 miliarde dolari pe termen de 10 ani. În ceea ce privește partea în euro, este vorba despre redeschiderea unei emisiuni mai vechi cu scadență în 2039, în valoare de 1,5 miliarde euro.
Costurile aferente:
5 ani (USD): T+185 puncte de bază
10 ani (USD): T+230 puncte de bază
14 ani (EUR): MS+375 puncte de bază
Comparativ cu deschiderea ofertei, România a beneficiat de ajustări favorabile, semn că cererea ridicată a permis guvernului să împrumute în condiții mai bune decât cele anticipate inițial.
România, tot mai activă pe piețele externe
Aceasta este deja a treia ieșire pe piețele internaționale în 2025. Împreună cu rundele din martie și aprilie, statul român a contractat până în prezent peste 8 miliarde de euro (circa 9,4 miliarde de dolari). Această strategie de finanțare arată că, în lipsa unei colectări eficiente la buget și în contextul unui deficit tot mai greu de gestionat, Guvernul se bazează într-o mare măsură pe împrumuturi externe.
Împrumuturi la nivel înalt, viață de zi cu zi la nivel de supraviețuire
Dacă la nivelul Palatului Victoria se anunță reușite financiare, în gospodăriile românilor realitatea este mult diferită. Majorările de taxe, prețurile în continuă creștere și presiunea asupra veniturilor fixe transformă viața cotidiană într-un exercițiu de adaptare.
Tot mai mulți români caută soluții alternative: ceaiuri pentru reglarea tensiunii, remedii naturale pentru diabet sau ficat, tratamente tradiționale pentru dureri articulare și colesterol. În paralel, încrederea în sistemul public de sănătate scade, iar nevoia de autosusținere crește. În grădinile din curțile românilor se plantează tot mai multe roșii, castraveți și verdețuri, ca soluție economică, dar și ca formă de reconectare la un stil de viață mai sănătos.
Sprijin spiritual în vremuri tulburi
În fața incertitudinilor economice și sociale, mulți români caută echilibru în alt plan. Rugăciunile pentru sănătate, psalmii de protecție, profețiile lui Arsenie Boca sau semnificația viselor devin tot mai prezente în căutările zilnice. Trezirea la ora 3 dimineața, interpretată adesea ca un semnal spiritual, sau recursul la texte sacre, reflectă nevoia profundă de sprijin și claritate.
Un echilibru fragil între datorie și austeritate
În timp ce guvernul celebrează succesul ieșirii pe piețele internaționale, presiunea pe cetățean continuă să crească. Mulți pensionari încă își calculează viitoarele venituri în funcție de noua lege a pensiilor, așteptând clarificări privind pensia minimă garantată. Cei tineri caută soluții de economisire, iar gospodăriile rurale devin tot mai interesate de autosuficiență alimentară.
România din 2025 trăiește o dualitate puternică: statul împrumută miliarde pentru a-și susține funcționarea, în timp ce cetățenii se străduiesc să-și mențină echilibrul financiar și emoțional. Între obligațiuni cu scadență în 2039 și ceaiuri pentru detoxifiere, România pendulează între austeritate și adaptare, între calcule macroeconomice și soluții simple de zi cu zi.