Ilie Bolojan, actualul premier al României, a vorbit deschis vineri, în cadrul unei conferințe de presă, despre planurile Guvernului privind viitoarele măsuri fiscale, cu accent pe un subiect sensibil și intens discutat în ultimii ani: impozitarea corectă a marilor companii, inclusiv a multinaționalelor. Într-un discurs echilibrat, dar ferm, șeful Executivului a subliniat importanța echității fiscale, fără a transforma demersul într-o vânătoare de vrăjitoare.
„Toate companiile trebuie să plătească taxe – nu contează de unde vin”
Întrebat dacă în pachetele fiscale următoare vor fi incluse măsuri specifice pentru multinaționale, premierul a menționat că autoritățile analizează deja acest aspect printr-o componentă esențială a ANAF: cea care se ocupă de prețurile de transfer – adică mecanismul prin care unele firme își mută profitul către alte țări, pentru a plăti mai puține taxe în România.
„În mod evident, toate companiile care lucrează în România trebuie să achite taxe statului român, de unde fac profituri importante. Și trebuie să ne asigurăm de asta”, a declarat Ilie Bolojan, arătând că miza nu este identitatea capitalului – fie el românesc sau străin – ci respectarea acelorași reguli pentru toți jucătorii din economie.
Premierul a insistat asupra ideii de echilibru și justiție fiscală: „Nu e vorba de a acționa împotriva unui grup de companii, ci de a ne asigura de echitate în condiții de piață.”
Un proiect controversat, rămas blocat în Parlament
Tema impozitării multinaționalelor nu este nouă. În 2023, PNL a depus un proiect de lege care interzicea deducerea cheltuielilor cu serviciile de consultanță sau management achiziționate de la entități afiliate din afara României. Inițiatorii acuzau că astfel de tranzacții sunt adesea artificiale, menite doar să reducă baza de impozitare a companiilor.
Proiectul a fost adoptat de Senat și modificat cu o prevedere clară: dacă ANAF constată că respectivele tranzacții sunt artificiale, compania va fi amendată cu 200% din suma dedusă. Însă de atunci, inițiativa a rămas blocată la Camera Deputaților.
„Am depus un proiect care să interzică externalizarea profitului pentru multinaționale, prin cheltuieli de consultanță deductibile. Problema a rămas nereglementată, iar unii se fac că plouă când firme puternice din sectorul bancar, petrolier sau pharma înregistrează profit zero și pierderi”, avertiza atunci deputatul liberal Florin Roman, unul dintre autorii proiectului.
IMCA: o măsură controversată, cu efecte colaterale
Tot în 2023 a fost introdus și impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), măsură gândită ca alternativă pentru a preveni „optimizarea fiscală” – adică situațiile în care firmele mari declară pierderi și nu plătesc deloc impozit pe profit. În realitate, însă, această măsură a afectat inclusiv companii care aveau pierderi reale, dar activitate productivă constantă.
USR a reacționat cu un proiect de lege pentru eliminarea acestui impozit, arătând că IMCA nu face distincție între evaziune mascată și vulnerabilitate economică reală. „Cu toate că la nivel declarativ se dorește combaterea practicii de transfer a profiturilor, în realitate IMCA lovește și în companii corecte, care abia reușesc să se mențină pe linia de plutire”, se precizează în expunerea de motive.
Bolojan: „Vreau reguli clare, nu improvizații electorale”
Premierul a fost întrebat dacă va susține măsuri mai stricte împotriva externalizării profiturilor, iar răspunsul său a fost cât se poate de clar: „În măsura în care se vor face propuneri documentate, nu văd de ce nu le-am susține.” În viziunea sa, economia are nevoie de predictibilitate, nu de interpretări după ureche. „Cu cât avem reguli mai clare în economie, care nu permit optimizări fiscale sau fuga de plata impozitelor, cu atât este mai bine.”
Ilie Bolojan a făcut și o observație amară, dar realistă, despre lipsa de coerență din politică: „Au fost cazuri în care unii parlamentari au inițiat proiecte când erau în opoziție și au ajuns, ulterior, să voteze împotriva lor când au ajuns la guvernare. Sper să nu ajung în această situație niciodată.”
Echitate fiscală, nu represalii
Discursul lui Ilie Bolojan vine într-un moment în care presiunile externe și interne privind colectarea veniturilor bugetare sunt tot mai mari. Fără a condamna deschis multinaționalele, premierul cere ca toate companiile să fie tratate egal, iar statul să își facă treaba cu profesionalism, nu cu spectacol.
Într-o economie marcată de diferențe mari între ceea ce se produce și ceea ce se încasează la buget, Bolojan promite să păstreze o linie de echilibru: taxe corecte, reguli clare și politici construite pe date, nu pe emoții de campanie.
Pentru contribuabilul obișnuit, acest mesaj poate părea tehnic. Dar în esență, el transmite o idee simplă și profundă: într-o Românie corectă, toți trebuie să joace după aceleași reguli. Iar profiturile obținute aici trebuie să lase urme și în școlile, spitalele și drumurile țării.