240 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt în prezent blocați din cauza unor nereguli legate de numirile în companiile de stat din domeniul energiei. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care a precizat că lucrează intens cu specialiști din mediul privat pentru a corecta aceste disfuncționalități și a debloca fondurile vitale pentru sectorul energetic.
Incompatibilități și încălcări ale legislației au oprit banii din PNRR
Potrivit ministrului, problemele care au dus la această situație sunt legate de încălcări ale legislației și de incompatibilități în procesul de numire a administratorilor în companiile aflate sub coordonarea Ministerului Energiei. „Avem blocați 240 de milioane de euro din PNRR pentru faptul că au fost anumite încălcări ale legislaţiei şi anumite incompatibilităţi în numirile din companiile din energie”, a explicat Bogdan Ivan.
Este vorba despre fonduri care ar fi trebuit să sprijine investițiile în infrastructura energetică, tranziția verde și consolidarea independenței energetice a României — obiective esențiale în actualul context regional și economic. Blocarea acestor sume are impact direct asupra proiectelor aflate în derulare și a celor care urmează să fie lansate.
Soluția vine din mediul privat: modelul de evaluare Big Four
Pentru a remedia această situație, ministrul Energiei a anunțat că lucrează, împreună cu experți din companiile Big Four — adică PricewaterhouseCoopers, KPMG, Ernst & Young și Deloitte — la dezvoltarea unui mecanism simplificat de evaluare și selecție a administratorilor din companiile de stat. „Luăm acelaşi model din mediul privat, din domeniul privat, la modul în care sunt evaluaţi administratorii companiilor private cu cifră de afaceri similară, cu zonă de activitate similară, și îl adaptăm la cele din subordinea Ministerului Energiei”, a detaliat Ivan.
Această abordare presupune aplicarea unor criterii clare de performanță, competență și integritate — în linie cu cele utilizate în mediul corporatist. Ideea este ca numirile în funcții de conducere să nu mai fie dictate de considerente politice sau subiective, ci să se bazeze pe merite și pe experiența profesională dovedită.
Modelul ar putea fi extins și la alte ministere
Ministrul a mai adăugat că acest nou mecanism va fi prezentat colegilor din Guvern, urmând a fi discutat cu miniștrii de la Transporturi și Economie — domenii care, la rândul lor, au în subordine companii de stat cu probleme similare. „Dacă vor vrea să adopte modelul pe care îl propun, o vor putea face. Dacă nu, îl vom implementa mai întâi la Energie, după o discuţie cu premierul Ilie Bolojan”, a spus Ivan.
Ministrul a subliniat buna colaborare cu șeful Executivului, menționând că a avut „discuții aplicate” cu acesta privind stabilirea unor indicatori de performanță realiști, similari celor din mediul privat. Obiectivul declarat este unul clar: profesionalizarea administrației și eliminarea risipei sau a influențelor nocive în gestionarea companiilor de stat.
Un pas spre transparență și eficiență în guvernanța publică
Decizia de a prelua bune practici din sectorul privat nu este una izolată, ci face parte dintr-o tendință tot mai accentuată de profesionalizare a administrației publice, în special în domenii strategice precum energia, transporturile sau economia. Aplicarea unor standarde clare de integritate și competență la nivelul conducerii companiilor de stat este un pas necesar pentru recâștigarea încrederii publicului și a partenerilor internaționali.
Mai ales în contextul implementării PNRR, unde fiecare euro trebuie justificat prin rezultate concrete și reforme autentice, astfel de inițiative devin nu doar utile, ci esențiale.
Prin deschiderea către expertiza din mediul privat și impunerea unor criterii riguroase de selecție în companiile de stat, Ministerul Energiei încearcă nu doar să deblocheze 240 de milioane de euro din PNRR, ci și să schimbe o mentalitate înrădăcinată. Una în care funcțiile de conducere să nu mai fie recompense politice, ci instrumente de performanță și responsabilitate. Rămâne de văzut dacă exemplul dat de Ministerul Energiei va fi urmat și de alte instituții-cheie.