Premierul Ilie Bolojan a făcut marți, într-un interviu acordat postului Digi24, o declarație clară și hotărâtă: România trebuie să pună capăt inechităților din sistemul public, iar pensiile speciale – în special cele din Justiție – sunt primul pas în această direcție. Cu o sinceritate lipsită de echivoc, premierul a explicat că ceea ce a văzut în lunile în care a semnat decrete de pensionare, în calitate de președinte interimar, l-a convins că sistemul actual nu mai poate continua.
„Am rămas surprins. Vârsta medie de pensionare în Justiție e 48 de ani”
Într-o țară unde mulți români lucrează până la 65 de ani, și o mare parte chiar mai mult, premierul a adus în fața publicului o realitate greu de ignorat: există un segment privilegiat care se pensionează la 48 de ani și beneficiază de pensii medii de 5.000 de euro.
„Am rămas surprins, pentru că nu știam că vârsta medie de pensionare este de 48 de ani și am devenit un om cât se poate de convins că aceste lucruri nu mai pot continua. Sunt anormale. Și le vom corecta”, a spus Bolojan, într-un discurs care a reușit să atingă o coardă sensibilă în societatea românească.
Pachetul 2 de măsuri: o promisiune de reformă reală
Ilie Bolojan a anunțat că finalul lunii iulie va aduce prezentarea unui nou set de măsuri, cunoscut sub numele de „Pachetul 2”. Acesta nu va fi doar o continuare a reformelor începute, ci va cuprinde, în mod explicit, corectarea pensiilor speciale, un angajament pe care România și l-a luat și în fața Comisiei Europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Dar nu doar Justiția este vizată. Premierul a vorbit despre pensionări timpurii și în alte instituții ale statului, în care persoane se retrag din activitate la 50 de ani sau chiar mai devreme, în timp ce economia are nevoie acută de forță de muncă. „Nu avem prea mulți bugetari față de câte servicii ar fi nevoie în țară. Avem prea mulți bugetari față de câți contribuabili sunt”, a spus Bolojan, subliniind dezechilibrul dintre cei care susțin bugetul și cei care beneficiază de el.
ANAF: criterii de performanță și controale inteligente
Un alt punct esențial al pachetului de reforme îl reprezintă transformarea ANAF într-o instituție cu adevărat eficientă. Premierul a vorbit despre introducerea unor criterii clare de performanță pentru angajați și despre responsabilizarea reală a acestora: „Dacă nu îți atingi obiectivele, pleci din post. Nu îmbătrânești acolo.” Este un mesaj dur, dar necesar, adresat unei instituții-cheie în colectarea veniturilor statului.
În plus, Ilie Bolojan propune o colaborare mai strânsă între ANAF și celelalte instituții de control, pentru a realiza inspecții integrate și pentru a combate eficient frauda, mai ales în domenii precum importurile din Asia, combustibilii sau firmele care intră artificial în insolvență.
„Sunt miliarde de lei pierdute anual din TVA. ANAF-ul trebuie să le recupereze, să lupte cu fraudele din zona de combustibil, din importuri, din insolvențele simulate. Sunt multe breșe care trebuie închise”, a explicat el.
Nu promisiuni fără acoperire, ci legi care să reziste
Premierul a ținut să transmită un mesaj de responsabilitate: aceste corecții nu vor fi făcute doar pentru imagine sau spectacol politic. „Trebuie să adoptăm măsuri care să stea în picioare. S-au mai făcut corecții care au fost anulate de Curtea Constituțională. Vrem spectacol sau soluții reale?”, a întrebat retoric Bolojan.
El a promis că măsurile vor fi bine gândite, susținute de calcule și redactate în așa fel încât să nu poată fi contestate juridic. Este o abordare pragmatică, dar fermă, care indică o dorință autentică de reformă, nu doar un exercițiu electoral.
O schimbare necesară, cerută de societate și de Europa
România are nevoie de echilibru și de echitate, iar sistemul de pensii speciale a fost ani de zile o rană deschisă în conștiința publică. Ilie Bolojan pare decis să nu mai ocolească acest subiect și să-l trateze frontal. Nu din populism, ci dintr-o convingere exprimată clar: „Avem nevoie de oameni activi în economie, nu de privilegiați pensionați la 48 de ani.”
Reformele anunțate nu vor fi ușoare și, probabil, vor întâmpina rezistență. Dar, dacă sunt duse până la capăt, pot reseta în mod real modul în care funcționează statul român. Iar aceasta ar putea fi, în sfârșit, o schimbare care nu se oprește la vorbe.