O lege care ar fi permis șoferilor să obțină o nouă categorie de permis fără examen teoretic a fost blocată. Președintele a cerut reexaminarea proiectului, invocând riscuri pentru siguranța rutieră. Măsura, considerată utilă de unii, este contestată de alții. Iată ce prevede legea, ce spune președintele și ce urmează mai departe.
Ce prevedea legea?
Legea propusă de Parlament viza modificarea Codului Rutier și simplificarea obținerii unor noi categorii de permis auto.
Concret, șoferii care dețin deja un permis și au promovat examenul teoretic pentru o categorie inferioară nu ar mai fi fost obligați să dea din nou sala pentru o categorie superioară.
De exemplu, un șofer cu categoria B1 nu ar mai fi susținut examenul teoretic dacă dorea categoria B.
Măsura era văzută ca o soluție pentru reducerea birocrației și a timpului pierdut în procesul de obținere a permisului.
De ce a fost trimisă spre reexaminare?
Președintele României, Nicușor Dan, a decis să trimită legea înapoi în Parlament pentru reanalizare.
Motivul? Îngrijorări legate de siguranța rutieră și de lipsa unor standarde clare care să garanteze că șoferii sunt suficient de pregătiți.
El a subliniat că, deși ideea reducerii birocrației este lăudabilă, nu trebuie să afecteze procesul de formare al conducătorilor auto.
Președintele a cerut ca legea să fie ajustată pentru a menține un echilibru între simplificare și responsabilitate.
Ce spun susținătorii legii?
Parlamentarii care au susținut proiectul consideră că măsura este practică și realistă.
Aceștia spun că examenul teoretic este aproape identic între categoriile apropiate și că a-l repeta este inutil și consumator de timp.
De asemenea, eliminarea unei etape ar reduce aglomerația din centrele de examinare și ar fluidiza procesul pentru zeci de mii de candidați anual.
În plus, proba practică ar fi rămas obligatorie, ceea ce ar asigura controlul calității pregătirii.
Ce spun contestatarii?
Pe de altă parte, experți în siguranță rutieră și instructori auto atrag atenția asupra riscurilor.
Fiecare categorie de permis vine cu cerințe și particularități. Lipsa unui nou examen ar putea duce la confuzii sau lacune în cunoștințele teoretice.
De exemplu, legislația privind motocicletele sau autovehiculele de mare tonaj diferă considerabil de categoria B.
Criticii cer păstrarea examenului teoretic tocmai pentru a asigura că șoferii cunosc toate aspectele legislației rutiere specifice fiecărei categorii.
Ce urmează acum?
După retrimiterea spre reexaminare, legea va fi analizată din nou în comisiile parlamentare.
Parlamentarii pot fie să modifice textul în sensul recomandat de președinte, fie să respingă reexaminarea și să trimită din nou legea la promulgare.
În cazul în care proiectul este modificat, acesta trebuie votat din nou în ambele camere.
Abia apoi poate fi promulgat și publicat în Monitorul Oficial.
Ce impact ar avea această lege asupra candidaților?
Dacă legea ar fi fost adoptată în forma inițială, mii de români ar fi putut obține categorii noi de permis într-un timp mai scurt.
Reducerea numărului de examene ar fi însemnat economie de bani, nervi și timp pentru viitorii șoferi.
Totodată, școlile de șoferi și Direcțiile Permise ar fi avut un volum de muncă ușor mai redus.
Dar tocmai această simplificare este cea care generează dezbateri aprinse între eficiență și siguranță.
România, în contextul european
În unele state membre UE, sistemul de obținere a permisului este deja mai flexibil.
În Belgia sau Olanda, de exemplu, unele componente ale examenului sunt recunoscute între categorii apropiate.
Totuși, majoritatea țărilor mențin examenul teoretic ca etapă obligatorie pentru fiecare categorie.
România caută un model hibrid: să reducă birocrația fără să compromită formarea riguroasă a șoferilor.
Opinia publică – împărțită
Mulți români au aplaudat legea la început, văzând în ea o gură de aer în lupta cu birocrația.
Pe rețelele sociale, majoritatea reacțiilor au fost pozitive: „Era și timpul să se simplifice ceva în țara asta!”.
Pe de altă parte, au existat și comentarii prudente: „Mai bine să fie greu și sigur, decât ușor și periculos.”
Adevărul pare să fie undeva la mijloc, iar decizia finală va trebui să țină cont de ambele perspective.