Misterul apelurilor care se închid după o secundă. Ce urmărește de fapt cel care sună –

Un apel care se închide imediat ce răspunzi pare, la prima vedere, doar o greșeală sau un accident. Mulți români au trecut prin această situație – telefonul sună o dată, poate nici nu apuci să răspunzi, iar apelul dispare.

Fără niciun mesaj, fără alte semne. Dar în spatele acestor apeluri aparent inofensive se ascunde o înșelătorie gândită cu grijă, care vizează exact reacția instinctivă a celor care răspund sau sună înapoi.

Apăsarea pe butonul de reapelare poate fi începutul unei țepe costisitoare

În realitate, aceste apeluri vin deseori din afara României, cu prefixe internaționale mai puțin obișnuite, precum +225 (Coasta de Fildeș), +233 (Ghana), +234 (Nigeria), +235 (Ciad), dar și +803 și +804. Ultimele două sunt asociate frecvent cu linii cu suprataxă. Dacă utilizatorul revine cu un apel, acesta este direcționat către o linie tarifată agresiv, iar costurile ajung imediat pe factura lunară.

„Este o practică întâlnită tot mai des, iar sistemele din spatele acestor apeluri sunt complet automatizate. Nu e vorba de persoane care sună manual, ci de programe care lansează mii de apeluri deodată, în speranța că un procent dintre oameni vor suna înapoi”



Metoda funcționează pentru că se bazează pe impuls. Curiozitatea, îngrijorarea sau nevoia de a verifica un potențial apel ratat de la cineva cunoscut sunt motive suficiente pentru ca unii utilizatori să formeze din nou acel număr. În acel moment, costurile încep să se adune, fără ca apelantul să își dea seama că este într-o capcană.



„Cei care inițiază aceste apeluri nu aleg numerele la întâmplare. În multe cazuri, ei au deja acces la informații personale ale utilizatorilor, cum ar fi țara, operatorul de telefonie sau chiar istoricul de comunicare, ceea ce face ca întreaga operațiune să fie mult mai periculoasă decât pare”

Riscul nu vine doar din costul apelului, ci și din faptul că aceste tentative pot fi parte dintr-o schemă mai amplă, în care se testează reacția utilizatorilor. Dacă suni înapoi, devii un „candidat valid” pentru alte tentative de fraudă sau phishing. Astfel, un simplu apel ratat poate duce la pierderi financiare sau scurgeri de date personale.

Pentru a evita să cazi în plasă, există câteva măsuri simple, dar esențiale:

Nu suna niciodată înapoi dacă nu recunoști numărul și apelul s-a întrerupt instant.
Verifică prefixul: dacă e unul pe care nu-l știi, caută rapid pe internet din ce țară provine.
„Ignoră-l, chiar dacă te roade curiozitatea”

Blocarea apelurilor internaționale este o altă soluție practică. Poți cere operatorului tău să blocheze complet apelurile și mesajele primite din străinătate, mai ales dacă nu ai familie sau prieteni în afara țării. Asta elimină complet riscul de a primi astfel de apeluri-capcană.

Un alt sfat util este să verifici factura telefonică lunar, chiar și dacă ai abonament fix. „Caută orice sumă neobișnuită, orice taxă care nu are sens. Dacă observi ceva suspect, contactează imediat operatorul tău și cere explicații. Mai bine previi decât să plătești”, spun reprezentanții companiilor de telecomunicații.

În cazul în care ai fost deja păcălit și ai sunat înapoi, adună toate detaliile – data, ora, numărul apelat, suma apărută pe factură – și mergi la Poliție.

„Fiecare sesizare ajută, pentru că aceste rețele funcționează la nivel internațional. Cu cât sunt mai multe plângeri, cu atât cresc șansele ca autoritățile să blocheze aceste scheme.”

Apelurile care se închid după o secundă nu mai sunt un mister – sunt o metodă de fraudă bine pusă la punct, care exploatează reflexele noastre zilnice. Iar în vremuri în care orice leu contează, atenția la un apel suspect poate însemna diferența dintre siguranță și pagubă.