Guvernul României a adoptat recent un pachet fiscal-bugetar de amploare, menit să stabilizeze economia și să răspundă presiunilor crescânde atât din interiorul țării, cât și din partea Uniunii Europene. Cu toate acestea, dincolo de formule și estimări macroeconomice, noile măsuri riscă să apese și mai greu pe umerii cetățeanului de rând, cel care deja simte costul vieții la nivel personal.
Românii fără asigurare medicală, în fața unei noi poveri
Una dintre cele mai controversate decizii privește cei 3,3 milioane de români fără asigurare medicală. În varianta inițială, contribuția obligatorie era de 2.400 lei, plătibilă în două tranșe egale. După reacții puternice din societate, guvernul a revizuit condițiile: plata va putea fi făcută în două etape inegale, cu doar 25% din sumă achitată la început.
Chiar și așa, 600 de lei pot însemna pentru mulți o lună de chirie, alimente sau tratamente medicale urgente. Sistemul de sănătate devine tot mai inaccesibil pentru cei care nu au venituri stabile sau nu figurează într-un contract de muncă.
Adaptări pentru bănci și avertismente din sistemul financiar
Guvernul a făcut un pas înapoi în cazul băncilor mici, care riscau să fie copleșite de noile măsuri fiscale. Printr-o derogare specifică, aceste instituții primesc șansa de a se adapta, semn că statul conștientizează vulnerabilitățile din sistemul financiar.
Sectorul HoReCa, în pragul unei noi lovituri
Industria ospitalității riscă pierderi majore, odată cu posibila majorare a TVA-ului de la 11% la 21% începând cu 2026. Comisia Europeană a cerut această ajustare, motivând o pierdere de aproximativ 2 miliarde de lei din veniturile bugetare. Pentru restaurante, hoteluri și cafenele, o astfel de decizie poate însemna scăderea dramatică a profitabilității, mai ales după anii dificili ai pandemiei.
Un nou val de taxe: locuințe, mașini și poluare
Guvernul pregătește deja un al doilea pachet fiscal care ar urma să aducă 6 miliarde lei în plus la buget. Din acești bani, 2,5 miliarde vor proveni din impozitarea mai dură a proprietăților. Grilele de evaluare vor fi revizuite, ceea ce înseamnă că românii vor plăti mai mult pentru casele în care locuiesc.
Restul de 3,5 miliarde ar urma să vină dintr-o taxă auto nouă, calculată pe baza capacității cilindrice și a emisiilor. Proprietarii de mașini vechi sau puternice vor fi cei mai afectați. În special în mediul rural, unde mijloacele de transport public lipsesc, mașina personală este o necesitate, nu un lux.
Miza oficială: deficit redus și fonduri europene deblocate
Executivul susține că aceste măsuri sunt esențiale pentru reducerea deficitului bugetar de la 9,3%, menținerea ratingului de țară, evitarea pierderii fondurilor europene și deblocarea a 2,6 miliarde de euro din PNRR.
Creșterea veniturilor vs. tăierea cheltuielilor
Proiecțiile guvernamentale arată venituri suplimentare de 9,5 miliarde lei în 2025 și 35 miliarde lei în 2026. În paralel, cheltuielile ar urma să scadă cu 1,25 miliarde lei în 2025 și 57,3 miliarde lei în 2026. Diferențele sunt considerabile, dar arată o direcție clară: echilibrarea bugetului prin aport sporit de la populație.
Guvernul își asumă răspunderea în Parlament
Proiectul de lege urmează să fie prezentat Parlamentului, unde Guvernul își va angaja răspunderea. Este un demers riscant politic, dar graba de implementare este justificată de presiunea fiscală iminentă și de cerințele Bruxellesului.
Un efort colectiv sau o povară pentru cei mai vulnerabili?
În timp ce autoritățile vorbesc despre stabilitate macroeconomică, în stradă, realitatea este alta: milioane de români trăiesc la limita subzistenței. Pensionari care își împart pastilele, familii care abia își plătesc chiria, tineri care își iau prima mașină și se trezesc cu o taxă cât un salariu. Rămâne de văzut dacă statul va începe reformele de la vârf – reducând cheltuielile bugetare inutile și stopând risipa – sau va continua să apese acolo unde populația este deja la limită.