Pe 28 iunie 2025, creștinii ortodocși prăznuiesc cu evlavie Aducerea moaștelor Sfinților Mucenici Chir și Ioan, doctori fără de arginți și făcători de minuni. Această zi ne aduce aminte de doi mari sfinți ai Bisericii care au trăit în taină cu Dumnezeu și și-au pus viața în slujba celor bolnavi și necăjiți, fără a cere nimic în schimb. O zi cu o profundă încărcătură spirituală, în care rugăciunea și nădejdea se întâlnesc cu recunoștința pentru ajutorul divin primit prin sfinții Lui.
Cine au fost Sfinții Chir și Ioan?
Sfinții Mucenici Chir și Ioan au trăit în secolul al IV-lea, în timpul prigoanelor ordonate de împăratul Dioclețian. Sfântul Chir era din Alexandria Egiptului și, deși era doctor de profesie, a ales viața retrasă, împletind știința cu credința și alinând suferința altora fără a cere răsplată. Sfântul Ioan era originar din Edessa, un tânăr militar care, mișcat de viața curată a lui Chir, i s-a alăturat în lucrarea de vindecare și milostenie.
Cei doi au devenit împreună călăuze pentru sufletele rănite și trupurile bolnave, vindecând nu doar cu mâna, ci mai ales cu rugăciunea. Au fost arestați pentru mărturisirea credinței în Hristos și au fost supuși la chinuri cumplite, dar au rămas neclintiți. Și-au primit cununa muceniciei cu seninătate, iar moartea lor nu a fost sfârșitul, ci începutul unei lucrări tainice și neîncetate.
Minunea aducerii moaștelor
După mai bine de un secol de la martiriul lor, cetatea Manutin, aflată sub influența idolatriei și a duhurilor necurate, avea nevoie de eliberare. Patriarhul Chiril al Alexandriei, după rugăciuni stăruitoare, a avut o descoperire îngerească: salvarea cetății venea prin aducerea moaștelor Sfinților Chir și Ioan. Astfel, pe 28 iunie 414, sfintele lor oseminte au fost mutate cu cinste în biserica ridicată de Patriarhul Teofil. Din acea zi, locul a fost purificat, iar bolile și tulburările au început să se risipească. Prezența lor a adus liniște, lumină și vindecare.
Sfinți grabnici ajutători și tămăduitori
Biserica îi cinstește pe Sfinții Chir și Ioan nu doar pentru viața lor pilduitoare, ci și pentru puterea lor tămăduitoare, care nu s-a stins niciodată. Sunt numiți „doctori fără de arginți” pentru că au îngrijit și au iubit fără interes material, vindecând cu milă și har pe cei suferinzi.
Și astăzi, mulți credincioși le simt ajutorul în clipe grele – fie în boli, fie în momente de încercare sufletească. Se roagă cu credință și primesc, adesea, răspuns neașteptat. Tocmai de aceea, această zi devine o punte între suferința noastră și mila cerească.
Rugăciunea lor – alinare pentru inimile apăsate
În această zi sfântă, este bine să înălțăm rugăciuni către cei doi mucenici, cerând nu doar vindecare trupească, ci și pace în suflet, curaj și luminare a minții:
„Sfinților Mucenici și Doctori fără de arginți, făcătorilor de minuni Chir și Ioan, […] rugați-vă Stăpânului tuturor să ne ierte păcatele și să ne dăruiască luminare minții și inimii noastre, […] spor în credință, pace, sănătate și ajutor în toate cele bune.”
Este o rugăciune care se simte, mai ales pentru cei care trec prin suferință sau prin momente în care răspunsurile par să întârzie.
28 iunie – zi de reculegere și speranță
Ziua Aducerii moaștelor Sfinților Chir și Ioan nu este doar un moment de comemorare istorică, ci o chemare vie la rugăciune, la recunoștință și la reînnoirea credinței. Este o zi în care putem să ne întoarcem cu toată inima către Dumnezeu, prin mijlocirea acestor sfinți care au trăit în dăruire și jertfă, fără să ceară nimic în schimb.
Într-o lume grăbită, în care durerea pare adesea fără alinare, Sfinții Chir și Ioan ne amintesc că binele se face în tăcere, cu smerenie și dragoste. Și că, uneori, cea mai profundă vindecare vine nu din medicină, ci din rugăciune.