Summitul NATO de la Haga. Emmanuel Macron cere pace între aliați: „Să nu cerem sacrificii pentru apărare, în timp ce ne penalizăm unii pe alții economic”
Într-o zi plină de tensiuni și decizii majore, Emmanuel Macron a ales să vorbească cu claritate și, poate, cu o doză de dezamăgire. La finalul summitului NATO desfășurat la Haga, președintele Franței a atras atenția asupra unei contradicții tot mai vizibile în relațiile dintre aliați: pe de-o parte se cere un efort colectiv imens pentru apărare, pe de altă parte se lansează un „război al taxelor” între țările care ar trebui să colaboreze strâns.
„Este o aberație”, a spus Macron, cu voce apăsată. „Nu putem pretinde că ne protejăm unii pe alții în fața amenințărilor externe, în timp ce intern ridicăm ziduri comerciale și ne împovărăm reciproc cu taxe.” Apelul său a fost limpede: e nevoie de unitate nu doar în fața inamicului, ci și în relațiile economice dintre membri. Președintele francez a pledat pentru o „pace comercială reală”, pentru revenirea la reguli de respect și echitate între parteneri.
Spania se opune obiectivului de 5% pentru apărare: „2,1% este suficient și compatibil cu statul social”
La același summit, premierul spaniol Pedro Sanchez a adoptat o poziție fermă. Deși liderii NATO au convenit ca, până în 2035, bugetele pentru apărare să ajungă la 5% din PIB, Spania nu va merge mai departe de 2,1%. Motivația? Respectul pentru echilibrul social.
„Este o decizie realistă”, a spus Sanchez. „Este un procent care ne permite să ne îndeplinim obligațiile în Alianță, fără să sacrificăm sistemul social. Apărarea nu trebuie să vină pe seama educației, sănătății sau sprijinului pentru cei vulnerabili.”
Cu toate că poziția Spaniei a fost acceptată în cadrul summitului, nu au lipsit criticile. Secretarul de stat american Marco Rubio a catalogat refuzul Madridului drept „o mare problemă”, punând sub semnul întrebării solidaritatea spaniolă în fața unei noi strategii de securitate colectivă.
Giorgia Meloni: „Italia va contribui, dar fără să atingem alte priorități bugetare”
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a mers pe o linie de mijloc. A declarat că Italia susține noile obiective NATO, însă a dat asigurări că niciun euro nu va fi deturnat din alte domenii vitale. „Aceste obiective sunt flexibile. Le vom atinge într-un mod responsabil. Nu vom tăia din educație sau sănătate pentru a crește bugetul apărării”, a punctat Meloni.
Tonul său a fost unul echilibrat, dar și protector față de nevoile oamenilor de rând. Mesajul transmis a fost clar: securitatea contează, dar nu poate înlocui grija față de cetățeni.
Sindicatele europene trag un semnal de alarmă: „Să nu plătească oamenii prețul acestor decizii”
În paralel cu declarațiile politicienilor, Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) a transmis un mesaj emoționant și tranșant. Sindicatele recunosc importanța unei Europe sigure și unite, dar avertizează că această siguranță nu trebuie să vină pe spinarea celor care muncesc, a pensionarilor sau a persoanelor cu dizabilități.
„UE trebuie să înceteze să deturneze fonduri din programele sociale către apărare. Bugetele sunt deja insuficiente pentru nevoile cetățenilor. Nu trebuie să-i lăsăm pe cei mai fragili să plătească pentru obiectivele stabilite de guverne”, a declarat Esther Lynch, secretar general al CES.
Mai mult decât atât, CES cere ca aceste creșteri ale bugetelor pentru apărare să nu se transforme într-o oportunitate de îmbogățire pentru marile corporații din industria armamentului. „Să nu înlocuim o criză cu alta”, a transmis Lynch cu un apel uman, profund.
Un viitor între apărare și echilibru social
Angajamentul țărilor NATO de a investi până la 5% din PIB în apărare și securitate până în 2035 este o măsură care marchează o schimbare majoră de paradigmă. Statele membre și-au reafirmat atașamentul față de articolul 5 – principiul sacru potrivit căruia un atac asupra unui stat este un atac asupra tuturor. Însă dincolo de angajamente militare, summitul a scos la iveală și o luptă mai puțin vizibilă: cea dintre nevoia de securitate și responsabilitatea socială.
Într-o Europă încă fragilă, marcată de războaie în apropierea granițelor și de inegalități economice tot mai mari, liderii sunt chemați nu doar să apere teritoriile, ci și să protejeze demnitatea umană.
Așa cum a spus Emmanuel Macron, poate cel mai răspicat dintre toți: „Avem nevoie de unitate, dar nu o putem construi cu sancțiuni între prieteni și sacrificii impuse celor care deja duc greul.”
Summitul de la Haga a fost, mai presus de orice, o oglindă a Europei de azi: puternică, dar vulnerabilă, ambițioasă, dar și profund conștientă de limitele sale umane.