Donald Trump a revenit în prim-planul scenei politice americane cu o ieșire explozivă, după ce Curtea Supremă a SUA i-a pus frână planurilor de deportare în masă a imigranților venezueleni. Vizibil iritat, fostul președinte a lansat un atac dur pe rețeaua sa Truth Social, acuzând cea mai înaltă instanță a țării că îi sabotează misiunea pentru care, spune el, a fost ales: „Curtea Supremă NU ne lasă să-i dăm afară pe criminali din țara noastră!”.
Subiectul în jurul căruia s-a reaprins conflictul este unul extrem de sensibil: imigrația. Trump a ridicat această temă la rang de cauză națională, vorbind frecvent despre o „invazie” a Americii de către străini pe care îi etichetează drept infractori. De data aceasta, vizate au fost câteva sute de persoane din Venezuela, suspectate că ar avea legături cu temuta grupare Tren de Aragua, considerată teroristă de autoritățile americane.
O lege veche de 226 de ani, invocată în plin secol XXI
Pentru a-și justifica decizia, Trump a apelat la o lege obscură din 1798, destinată „dușmanilor străini” în timp de război. Legea nu mai fusese folosită de decenii. În martie, într-o declarație prezidențială, Trump a reactivat-o și a dispus expulzarea rapidă a aproximativ 300 de imigranți, majoritatea venezueleni. Aceștia au fost trimiși în El Salvador, unde au fost încarcerați într-o închisoare de maximă securitate, recunoscută pentru regimul său dur și condițiile aproape inumane.
Curtea Supremă a intervenit însă prompt, blocând inițiativa în baza principiului fundamental că orice persoană – indiferent de statutul său legal – are dreptul la o apărare corectă. Într-o decizie luată cu 7 voturi la 2, judecătorii au decis că notificarea deportării cu doar 24 de ore înainte, fără nicio informație despre dreptul la apel, încalcă flagrant normele statului de drept.
Trump, în război cu justiția: „Nu mă lasă să fac ceea ce am fost ales să fac”
Fostul președinte a reacționat dur, acuzând Curtea că „sabotează voința poporului” și că, prin această decizie, lasă America „la cheremul infractorilor străini”. El a promis că, dacă judecătorii vor continua să blocheze politicile sale, va suspenda dreptul de apel pentru imigranții vizați de deportare.
Această declarație a provocat un val de îngrijorare printre avocații pentru drepturile omului. „Nu putem apăra democrația cu metode autoritare”, a transmis un jurist de la ACLU, o organizație care monitorizează atent abuzurile instituționale.
În spatele deciziei Curții, o lecție de echilibru
Judecătorii Curții Supreme nu au ignorat pericolele de securitate invocate de administrația Trump, dar au atras atenția că nu se poate face ordine prin haos legal. Ei au trimis dosarul spre reanalizare la o Curte Federală de Apel, cerând ca procesul să continue cu celeritate, dar și cu respectarea tuturor drepturilor fundamentale.
Decizia lor vine după o hotărâre unanimă din aprilie, în care Curtea a stabilit clar că oricine este amenințat cu deportarea trebuie informat într-un termen rezonabil și are dreptul să conteste măsura în instanță.
De ce contează acest conflict
Cazul depășește granițele unei dispute juridice. Este un test de rezistență pentru democrația americană, în care se ciocnesc două viziuni: una autoritară, în numele ordinii, și alta legalistă, în numele drepturilor. Trump promite să continue lupta, cu toate armele disponibile. În timp ce susținătorii săi îl aplaudă pentru fermitate, criticii avertizează că nu se poate salva Constituția călcând-o în picioare.
Cu alegerile prezidențiale care bat la ușă, acest episod pare doar începutul unei confruntări mai ample, în care se va decide nu doar cine va conduce America, ci ce fel de Americă va fi condusă.