Ungaria și Serbia au semnat recent un acord militar ce a stârnit reacții aprinse în regiune. Albania, Kosovo și Croația au format la rândul lor o alianță similară cu doar două săptămâni înainte, generând tensiuni politice și militare în Balcani.
Acordul sârbo-maghiar, semnat la Belgrad
Înțelegerea a fost semnată de miniștrii apărării Kristof Szalay-Bobrovniczky (Ungaria) și Bratislav Gasic (Serbia), în prezența oficialilor din ambele țări. Presa sârbă a catalogat evenimentul ca fiind un moment important pentru echilibrul militar regional.
Reacții din presa sârbă
Tabloidul Informer a numit cooperarea „o bombă care zguduie regiunea”, iar Kurir a titrat „moment istoric”. Publicația Novosti a vorbit despre „dovezile unei prietenii de fier”, iar Republika a transmis că:
„Albanezii și croații au intrat în panică din cauza alianței militare dintre Serbia și Ungaria”.
Extinderea alianței: Republica Srpska se alătură
Pe lângă Serbia și Ungaria, la alianță se alătură și partea sârbă a Bosniei și Herțegovinei, controlată de Milorad Dodik. Această mișcare survine după ce, pe 18 martie, la Tirana, Kosovo, Croația și Albania au semnat un tratat de cooperare militară și securitară în cadrul Uniunii Europene.
Alianța Croației, Albaniei și Kosovo
Tratatul semnat la Tirana prevede:
-
Cooperarea între industriile de apărare ale celor trei țări;
-
Organizarea de exerciții militare comune;
-
Instruirea cadrelor militare superioare.
Această alianță are un caracter declarat defensiv și european.
Critici și reacții politice
Ministerul de Externe al Serbiei a criticat dur lipsa consultărilor prealabile cu Belgrad, afirmând că alianța dintre Kosovo, Albania și Croația are scopul de a „izola Serbia” și de a crea „structuri paramilitare” în Kosovo.
Premierul croat Andrej Plenkovic a declarat că alianța „nu are caracter agresiv”, însă ministrul croat al apărării, Ivan Anusic, a adoptat un ton mai dur:
„Au trecut vremurile când Croația trebuia să întrebe la Belgrad ce are voie să facă și ce nu, iar asta nu se va mai întâmpla niciodată.”
Această declarație ar fi provocat o reacție tensionată a președintelui sârb Aleksandar Vučić, conform ziarului Jutarnji list.
Vocea opoziției și a experților militari din Serbia
Petar Boskovic, politician din opoziția sârbă, a catalogat alianța drept:
„un alt truc de marketing al lui Vučić”.
Expertul militar Aleksandar Radic a susținut că:
„nu există niciun element real al unei alianțe militare”, iar această mișcare are mai mult un rol simbolic decât unul strategic.
Perspective asupra riscului de conflict
În ciuda tensiunilor, riscul unui conflict militar real în Balcani este considerat scăzut. Secretarul general NATO, Mark Rutte, a declarat că situația nu este critică. Cercetătorul Vuk Vukasanovic de la Belgrade Centre for Security Policy a spus:
„Există șanse mici să izbucnească un război adevărat.”
Semne de reînarmare în regiune
-
Mai multe țări din Balcani reintroduc serviciul militar obligatoriu;
-
Bugetele pentru apărare cresc constant.
Formarea a două alianțe militare distincte — Serbia, Ungaria și Republica Srpska pe de o parte, respectiv Croația, Kosovo și Albania pe de altă parte — adaugă un strat suplimentar de tensiune într-o zonă cu un istoric conflictual complex.
Concluzii: echilibrul de forțe și incertitudinea din Balcani
Presa de stat din Serbia a promovat intens alianța cu Ungaria, în timp ce vocile independente și opoziția rămân sceptice cu privire la valoarea reală a acesteia. Până acum, nu au fost anunțate detalii concrete despre colaborări militare operative între Belgrad și Budapesta.
Pe de altă parte, cooperarea dintre Croația, Albania și Kosovo este mai bine articulată și legată de integrarea în politica de securitate europeană.
Astfel, regiunea Balcanilor traversează o perioadă de reconfigurare a alianțelor militare și politice, cu un echilibru al forțelor aflat sub semnul incertitudinii.