O decizie de ultimă oră a Tribunalului București, pronunțată pe 8 mai 2026, aduce o rază de speranță pentru sute de mii de seniori din România afectați de reținerea contribuției la sănătate. Instanța a decis sesizarea oficială a Curții Constituționale a României (CCR) cu privire la legalitatea reținerii cotei de 10% pentru asigurările de sănătate (CASS) din pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei. Acest demers juridic ar putea forța statul nu doar să oprească aceste rețineri pe viitor, ci și să returneze sumele încasate necuvenit începând cu luna august a anului trecut.
Rădăcina conflictului: Legea 141/2025 și pragul de 3.000 de lei
Totul a început la 1 august 2025, când a intrat în vigoare o măsură fiscală controversată ce viza echilibrarea bugetului de stat. Potrivit reglementărilor, pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei au fost obligați să plătească o contribuție CASS de 10% aplicată strict asupra sumei care depășește acest plafon. Deși măsura a fost prezentată ca fiind una temporară, cu termen de expirare la 31 decembrie 2026, impactul financiar asupra pensionarilor a fost imediat și semnificativ.
Acțiunea care a dus la sesizarea CCR a fost inițiată de S.C.A. Cuculis & Asociații, iar judecătorii Secției a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale au considerat că argumentele invocate sunt suficient de solide pentru a suspenda judecarea cauzei până când Curtea Constituțională se va pronunța definitiv.
Argumentele constituționale: Proprietate, egalitate și echitate
Sesizarea depusă la CCR atacă direct articolele 155 și 157 din Codul Fiscal, invocând încălcarea unor piloni fundamentali ai Constituției României:
-
Discriminarea (Art. 16): Avocații susțin că se creează o segregare arbitrară între pensionari. Cei care au muncit mai mult sau au avut contribuții mai mari sunt acum pedepsiți prin taxare suplimentară, în timp ce restul sunt scutiți, ceea ce încalcă principiul egalității în fața legii.
-
Dreptul de proprietate (Art. 44): Pensia este considerată un bun patrimonial, dobândit prin contribuții pe parcursul întregii vieți active. Reducerea valorii nete a acesteia prin noi taxe este văzută ca o expropriere parțială nejustificată.
-
Nivelul de trai (Art. 47): Într-un context economic marcat de inflație, diminuarea veniturilor disponibile afectează direct capacitatea statului de a asigura protecție socială adecvată seniorilor săi.
-
Inechitatea fiscală (Art. 56): Se invocă ideea unei „duble taxări”. Banii din care se plătesc pensiile provin deja din contribuții sociale plătite de beneficiari pe parcursul carierei lor, iar o nouă reținere pentru același serviciu (sănătate) este considerată inechitabilă.
Scenariul victoriei: Ce se întâmplă dacă CCR admite excepția?
Dacă judecătorii constituționali vor decide că taxarea pensiilor peste 3.000 de lei este ilegală, efectele vor fi seismice pentru sistemul de asigurări sociale. În primul rând, reținerile ar trebui să înceteze imediat pentru viitor. În al doilea rând, se deschide calea pentru recuperarea retroactivă a banilor reținuți din august 2025 și până în momentul deciziei.
Specialiștii avertizează însă că restituirea sumelor ar putea să nu fie un proces automat pentru toți pensionarii. Există posibilitatea ca doar cei care au deschis acțiuni individuale în instanță sau cei care depun cereri specifice de restituire să beneficieze de recuperarea banilor. Totuși, un precedent favorabil la CCR ar face ca aceste procese să fie câștigate aproape garantat.
Această sesizare este a doua de acest tip în 2026, după un caz similar la Olt, dar experții consideră că noul dosar de la București este mult mai complex, deoarece atacă o paletă mai largă de prevederi constituționale. Rezultatul acestei bătălii juridice va decide dacă „reforma” fiscală a pensiilor din 2025 va rămâne în vigoare sau va intra în istorie ca o eroare legislativă costisitoare pentru statul român.