O inițiativă legislativă transpartinică promite să revoluționeze modul în care este gestionată identitatea persoanelor după desfacerea căsătoriei. Proiectul de modificare a Codului civil, care a trecut deja de Senat, elimină una dintre cele mai frecvente pârghii de presiune utilizate în procesele de divorț: acordul obligatoriu al fostului partener pentru păstrarea numelui de familie.

Sfârșitul „șantajului” pe nume: Identitatea socială devine prioritară

Până în prezent, legislația românească prevedea că, la desfacerea căsătoriei, foștii soți revin la numele purtat anterior, cu excepția cazului în care există un acord semnat sau o încuviințare a instanței bazată pe motive temeinice. Noua propunere legislativă, susținută de PNL, USR, PSD și grupul minorităților, schimbă complet paradigma sub deviza: „Identitatea nu se rescrie”.

Principalul obiectiv al reformei este protejarea parcursului profesional și social al persoanei. În prezent, pentru mulți profesioniști (medici, avocați, artiști sau cercetători), numele dobândit în timpul căsătoriei devine un brand personal, fiind înscris pe diplome, publicații și contracte. Modificarea elimină obligativitatea consimțământului fostului soț, transformând păstrarea numelui într-un drept individual, nu într-o concesie negociabilă.

Ce se schimbă concret în procedura de divorț?

Dacă proiectul va fi adoptat și de Camera Deputaților, regulile vor deveni mult mai simple și mai puțin birocratice:

• Fără acordul celuilalt: Oricare dintre soți va putea opta pentru păstrarea numelui din căsătorie fără a mai depinde de voința sau semnătura celuilalt partener.

• Protejarea brandului personal: Persoanele cu notorietate sau cu o carieră consolidată sub numele de căsătorie nu vor mai fi obligate să își „reconstruiască” identitatea publică.

• Coerența familială: Pentru părinții care au copii, păstrarea aceluiași nume facilitează relația cu instituțiile de învățământ și autoritățile, evitând confuziile administrative.

Mai puțină birocrație și stres post-divorț

Pe lângă componenta psihologică și socială, modificarea aduce un beneficiu practic uriaș: reducerea birocrației. Revenirea la numele de fată sau la cel anterior implică schimbarea tuturor actelor de identitate, permisului de conducere, pașaportului, cardurilor bancare și a documentelor de proprietate.

Prin eliminarea condiției consimțământului, persoana care dorește să își păstreze numele actual va scăpa de un șir lung de formalități inutile, simplificând tranziția către noua etapă a vieții. Totodată, este important de menționat că proiectul nu impune păstrarea numelui; cei care doresc să revină la numele anterior o pot face în continuare, prin simplă opțiune.

Drumul legislativ: Urmează votul decizional

După succesul înregistrat în Senat, proiectul intră în dezbaterea Camerei Deputaților, care este for decizional. Inițiatorii sunt optimiști că legea va fi adoptată rapid, având în vedere susținerea largă din spectrul politic și necesitatea alinierii legislației la realitățile sociale din 2026.

Această modificare reprezintă un pas important către modernizarea dreptului familiei în România, punând preț pe demnitatea individuală și pe dreptul la viață privată, elemente care nu ar trebui să fie afectate de decizia de a încheia un parteneriat civil. Dezbaterile din Camera Deputaților sunt așteptate cu interes, având în vedere impactul direct pe care această lege îl va avea asupra miilor de români care trec anual prin experiența divorțului.