Toma Zerestea a fost criticat dur de internauți pentru comportamentul său din timpul căutărilor, însă explicațiile din spatele tăcerii sale ar putea schimba complet perspectiva asupra cazului.

Cazul micuțului Alexandru, băiețelul de 5 ani dispărut în localitatea Sebeșu de Jos, județul Sibiu, a luat o întorsătură neașteptată pe rețelele de socializare. În timp ce sute de salvatori scotocesc pădurile din împrejurimi într-o cursă contra cronometru, atenția opiniei publice s-a mutat, în mod surprinzător, asupra tatălui copilului. Imaginile transmise live de la fața locului au generat un val de comentarii acide și suspiciuni la adresa lui Toma Zerestea, mulți considerând că reacțiile acestuia nu sunt cele specifice unui părinte aflat într-o situație limită.

Principalul motiv de nemulțumire al internauților a fost faptul că bărbatul nu își striga fiul în timpul căutărilor prin vegetația deasă. Această observație a alimentat rapid teorii ale conspirației și acuzații grave în mediul online, unele persoane sugerând chiar că părintele ar ascunde detalii despre dispariția subită a micuțului. Speculațiile s-au răspândit rapid, transformând drama unei familii într-un subiect de dezbatere aprinsă despre moralitate și reacții umane în condiții de stres extrem.

Tăcerea tatălui: Strategie de protecție sau comportament suspect?

În ciuda valului de critici, există o explicație logică pe care mulți dintre cei care au urmărit cazul online au ignorat-o inițial. Potrivit unor surse apropiate anchetei și comentariilor persoanelor care cunosc familia, Alexandru suferă de o afecțiune din spectrul autist. În astfel de cazuri, strigătele puternice și agitația pot avea un efect invers, speriind copilul și determinându-l să se ascundă și mai adânc sau să nu reacționeze la stimuli exteriori.

Tatăl a încercat să explice anterior că băiatul comunică în mod normal și că nu existau bariere lingvistice, Alexandru vorbind inclusiv engleză și spaniolă. Totuși, reticența tatălui de a ridica vocea în pădure ar putea fi interpretată drept o încercare disperată de a nu-și panica fiul, în speranța că acesta se află undeva în apropiere. Până la acest moment, autoritățile nu au emis nicio comunicare oficială care să îl incrimineze pe tată, tratându-l în continuare ca pe un părinte lovit de tragedie.

Detaliile momentului în care Alexandru a dispărut

Evenimentele s-au succedat rapid luni, 11 mai, când Toma Zerestea se afla la marginea pădurii pentru a repara un gard electric al fermei sale. Într-un moment de neatenție, în timp ce bărbatul era concentrat asupra muncii sale, Alexandru s-a îndepărtat de lângă el. Ceea ce părea a fi o simplă explorare a zonei de către un copil curios s-a transformat rapid într-un coșmar, micuțul dispărând din raza vizuală a tatălui său într-o zonă marcată de teren accidentat.

Tatăl susține că nu a auzit niciun zgomot suspect și că totul s-a întâmplat „într-o curbă”, pe o potecă pe care o parcurseseră de nenumărate ori. Deși a început căutările imediat, nu a reușit să dea de urma fiului său, apelând ulterior la numărul de urgență 112. Această cronologie a evenimentelor este acum verificată metodic de către anchetatori, care folosesc drone și elicoptere pentru a acoperi zonele inaccesibile pedestru.

Ancheta continuă fără piste oficiale împotriva familiei

În timp ce mediul online continuă să fiarbă, polițiștii din Sibiu rămân concentrați pe obiectivul principal: găsirea copilului. Aceștia fac apel la calm și cer populației să nu distribuie informații neconfirmate care ar putea îngreuna munca salvatorilor sau ar putea stigmatiza familia fără dovezi concrete. Experții subliniază că fiecare persoană reacționează diferit la șoc, iar lipsa unei crize de plâns vizibile în fața camerelor nu este un indicator al vinovăției.

Cazul rămâne unul extrem de sensibil, fiind o cursă împotriva naturii și a timpului. Concluzia neutră a autorităților este că orice ipoteză va fi analizată abia după ce Alexandru va fi localizat. Până atunci, eforturile rămân concentrate în zona Sebeșu de Jos, sub presiunea uriașă a unei comunități care cere răspunsuri imediate și a unei opinii publice care a început deja propriul „proces” pe rețelele de socializare.