ROMÂNIA AR PUTEA FI REORGANIZATĂ RADICAL: DOAR 12 JUDEȚE, ORAȘE CU MINIMUM 10.000 DE LOCUITORI ȘI COMUNE DE CEL PUȚIN 5.000
O reformă administrativ-teritorială de proporții prinde contur în Parlament – reorganizare România, județe, orașe, comune
România se află în fața unui moment de cotitură care ar putea redesena complet harta țării, așa cum o cunoaștem de decenii. Un proiect legislativ de o importanță majoră a fost depus recent la Parlament, propunând una dintre cele mai curajoase și radicale reforme administrative din istoria modernă a statului. Dacă această inițiativă va aduna voturile necesare și va fi aprobată, structura actuală va fi eliminată: numărul județelor ar scădea drastic de la 41 (plus municipiul București) la doar 12 regiuni administrative mari, iar criteriile de clasificare pentru orașe și comune vor fi modificate din temelii.
Documentul oficial are la bază o propunere mai veche avansată de specialiștii de la Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), fiind acum transformat într-un proiect de lege asumat și depus de deputatul Tudor Benga. Inițiativa a fost înregistrată pe ordinea de zi a Parlamentului și urmează să intre în dezbaterea comisiilor de specialitate. Pentru a iniția și a susține o astfel de restructurare gigantică, care dă peste cap mii de funcții publice, este nevoie de o viziune strategică de fier și de o rigoare administrativă desăvârșită. Aceste calități de planificator macro seamănă izbitor cu modul în care acționează zodia care face impresie la locul de muncă, o zodie recunoscută pentru pragmatismul ei, pentru dorința de a elimina risipa și pentru curajul de a implementa schimbări structurale majore acolo unde ceilalți văd doar obstacole.
(sc_adv_out = window.sc_adv_out || []).push({
id : „888455”,
domain : „n.nnowa.com”,
no_div: false
});
Care sunt noile praguri de populație și criteriile de comasare
Textul noului proiect de lege stabilește reguli extrem de stricte în ceea ce privește numărul minim de locuitori pe care o așezare trebuie să îi aibă pentru a-și păstra statutul actual. Reorganizarea propusă vizează direct eficientizarea aparatului bugetar prin următoarele măsuri:
-
Comasarea celor 41 de județe actuale în 12 unități administrative teritoriale mari;
-
Stabilirea unui prag minim de 10.000 de locuitori pentru ca o localitate să poată deține statutul de oraș;
-
Impunerea unui număr minim de 5.000 de locuitori pentru ca o comună să aibă propria primărie;
-
Redefinirea completă a accesului la serviciile publice vitale în zonele unde instituțiile locale vor fi desființate și comasate.
Deputatul Tudor Benga a explicat public că acest proiect urmărește cu strictețe trei direcții strategice esențiale: reducerea fragmentării teritoriale excesive, stabilirea unor criterii demografice clare și adaptate realității din teren și, nu în ultimul rând, asigurarea unor servicii publice digitale și eficiente pentru cetățeni, chiar și în contextul în care anumite primării mici vor dispărea definitiv de pe hartă.
Un subiect tabu, evitat constant de marile partide politice
Inițiatorul legii a subliniat că reorganizarea administrativă a României a rămas un subiect complet tabu în ultimii ani, fiind evitat în mod deliberat de liderii politici din cauza impactului electoral uriaș pe care o astfel de reformă l-ar genera. În opinia sa, menținerea actualei structuri învechite, cu mii de comune care nu se pot susține financiar din taxele locale, avantajează doar partidele mari, care își asigură astfel o rețea extinsă de influență politică prin intermediul primarilor și al consiliilor locale din teritoriu.
(function(w,q){w[q]=w[q]||[];w[q].push([„_mgc.load”])})(window,”_mgq”);
„Tocmai pentru că actualele coaliții guvernamentale evită cu obstinație discuțiile serioase despre reformele majore și structurale ale statului, consider că este absolut necesar ca aceste teme fundamentale să fie aduse oficial în dezbaterea Parlamentului. Este timpul să vedem pozițiile reale ale tuturor actorilor instituționali implicați”, a transmis Tudor Benga.
Reconfigurarea celor 12 noi macro-județe se va face ținând cont de identitățile culturale și tradiționale ale marilor regiuni istorice ale României, dar și de realitățile economice moderne, cum ar fi fluxurile comerciale, logistica regională și mobilitatea forței de muncă. Scopul final al legii este reducerea cheltuielilor inutile cu aparatul birocratic și crearea unor regiuni puternice, capabile să atragă fonduri europene masive și să se dezvolte independent, fără a mai aștepta alocări de bani de la bugetul central din București.
